Blog
Sanzienele
Sărbătoarea populară celebrată din cele mai vechi timpuri Sânzienele, serbate la 24 iunie, sunt fiinţele supranaturale cu puteri magice şi atingere binefăcătoare care au înflăcărat imaginaţia românilor.
Legendele spun că Sânzienele sunt nişte fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă şi „dau puteri” deosebite florilor şi buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede că, în noaptea Sânzienelor, zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă şi împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină.
Dar haideti sa vedem si din punct de vedere fitoterapeutic:
Ca si plante, sânzienele cresc în toată țara și mai sunt cunoscute sub numele de drăgaică, floarea lui Sântion. Sunt folosite de sute, poate chiar de mii de ani în tratamentul bolilor de ficat, al reumatismului, al bolilor tiroidiene, renale și nervoase. Sânzienele sunt unele dintre puținele plante erbacee la care structura chimică nu justifică decât o parte dintre efectele curative observate experimental. De altfel, acesta este motivul pentru care multe cărți de fitoterapie se feresc să vorbească prea mult despre această plantă.
Sânzienele galbene fac parte dintre plantele cu cele mai variate întrebuințări în medicina tradițională românească. În Oltenia se folosesc împotriva herniei, a afectiunilor tiroidiene și a afecțiunilor febrile. În Țara Făgărașului sânziana este indicată in hepatită și boli nervoase. În Moldova se folosește contra bolilor de piele și a așa-numitelor „boli lumești” (bolile venerice).
În Năsăud oamenii o apreciază pentru efectele contra reumatismului.
Actiuni farmacologice: diurectic, spasmolitic, astrigent si cicatrizant.
Se pot folosi intern, sub forma de infuzie , tinctura si extern sub forma de unguente, bai
Sânzienele fac minuni pentru frumusețe. Se spune că scăldatul în infuzie de flori de sânziene transferă farmecul și magia acestora asupra femeilor. Cel mai potrivit moment pentru a face baie de sânziene, pentru înfrumusețare, este cu două zile înainte de luna plină, seara. După baie, folosiți un unguent de sânziene. Masajul pielii se face de jos în sus, cu mișcări line, apăsate, uniforme. Mișcările se fac cu toată palma, în sensul circulației venoase, spre inimă. Pielea trebuie să fie umedă în timpul masajului.
Stresul si sanatarea
Există trei tipuri principale de stres care pot apărea în viața noastră de zi cu zi: acut (un eveniment scurt, cum ar fi o ceartă aprinsă sau a rămâne blocat in trafic), episodic acut (evenimente acute frecvente, cum ar fi termenele limită de muncă) și stres cronic (evenimente persistente cum ar fi pierderea locului de muncă, abuz fizic sau psihic, abuz de substanțe sau conflict de familie). Mulți dintre noi pot experimenta o combinație a acestor trei tipuri.
Corpurile noastre reacționează la toate tipurile de stres prin același mecanism, care are loc indiferent dacă stresul provine dintr-un eveniment real sau perceput. Atât factorii de stres acut, cât și cronici provoacă răspunsul „luptă sau fugi”. Sunt eliberați hormoni care instigă mai multe acțiuni în câteva secunde: pomparea rapidă a sângelui și a oxigenului către celulele noastre, accelerarea ritmului cardiac și creșterea vigilenței mentale. În vremurile preistorice, acest răspuns rapid era necesar pentru a scăpa rapid de o situație periculoasă sau a lupta împotriva unui prădător. Cu toate acestea, toate tipurile de stres pot declanșa acest răspuns, așa cum este descris mai jos:
O regiune foarte mică de la baza creierului, hipotalamusul, declanșează reacția și comunică cu corpul prin sistemul nervos autonom (SNA). Acest sistem reglează răspunsurile involuntare, cum ar fi tensiunea arterială, ritmul cardiac, respirația și digestia. SNAsemnalează nervilor și hormonului corticotropină pentru a alerta glandele suprarenale, situate în partea superioară a fiecărui rinichi, pentru a elibera în sânge un hormon numit adrenalină.
- Adrenalina (cunoscută și sub numele de epinefrină) accelerează ritmul cardiac și crește tensiunea arterială, astfel încât mai mult sânge să circule în mușchi și inimă pentru a susține o creștere a energiei. Mai mult oxigen din sânge este disponibil pentru inimă, plămâni și creier pentru a permite o respirație mai rapidă și o vigilență sporită. Chiar și vederea și auzul cuiva pot deveni ascuțite.
- Dacă stresul continuă, glandele suprarenale eliberează un alt hormon numit cortizol, care stimulează eliberarea de glucoză în sânge și crește utilizarea de către creier a glucozei pentru energie. De asemenea, oprește anumite sisteme din organism pentru a permite corpului să se concentreze asupra răspunsului la stres. Aceste sisteme includ digestia, reproducerea și creșterea.
- Acești hormoni nu revin la niveluri normale până când stresul nu trece. Dacă stresul nu trece, sistemul nervos continuă să declanșeze reacții fizice care pot duce în cele din urmă la inflamație și deteriorarea celulelor.
In stresul acut, evenimentul este scurt și nivelurile hormonale vor reveni treptat la normal. Stresul acut episodic și cronic declanșează în mod repetat răspunsul de luptă sau fugi, provocând o creștere persistentă a hormonilor, ceea ce duce la un risc de probleme de sănătate:
- Probleme digestive (arsuri la stomac, flatulență, diaree, constipație)
- Creștere în greutate
- Tensiune arterială crescută
- Dureri în piept, boli de inimă
- Probleme ale sistemului imunitar
- Afecțiuni ale pielii
- Dureri musculare (dureri de cap, dureri de spate, dureri de gât)
- Perturbarea somnului, insomnie
- Infertilitate
- Anxietate, depresie
Stresul cronic poate afecta utilizarea caloriilor și nutrienților de către organism în diferite moduri. Crește nevoile metabolice ale organismului și crește utilizarea și excreția multor nutrienți. Dacă cineva nu mănâncă o dietă nutritivă, poate apărea o deficiență. Stresul creează, de asemenea, o reacție în lanț de comportamente care pot afecta negativ obiceiurile alimentare, ducând in timp la alte probleme de sănătate.
Stresul impune organismului o cerere mai mare de oxigen, energie și nutrienți. Cu toate acestea, persoanele care suferă de stres cronic pot dori alimente reconfortante, cum ar fi gustări sau dulciuri foarte procesate, care sunt bogate în grăsimi și calorii, dar cu conținut scăzut de nutrienți.
Persoanele care se simt stresate pot să nu aibă timpul sau motivația pentru a pregăti mese hrănitoare, echilibrate sau pot sări peste sau chiar să uite să mănânce.
Stresul poate perturba somnul provocând un somn mai ușor sau treziri mai frecvente, ceea ce duce la oboseală în timpul zilei. Pentru a face față oboselii din timpul zilei, oamenii pot folosi stimulente pentru a crește energia, cum ar fi cafeina sau gustări bogate în calorii. Reciproca este de asemenea adevărata, că somnul de proastă calitate este în sine un factor de stres. Studiile au descoperit că lipsa de somn determină o creștere semnificativă a nivelului de cortizol.
În timpul stresului acut, hormonul adrenalină suprimă pofta de mâncare. Dar in stresul cronic, nivelurile crescute de cortizol pot provoca pofte, în special pentru alimente bogate în zahăr, grăsimi și calorii, care pot duce apoi la creșterea în greutate.
Cortizolul favorizează acumularea de grăsime în zona abdomenului, numită și adipozitate centrală, care este asociată cu rezistența la insulină și un risc crescut de diabet de tip 2, boli cardiovasculare și anumite tipuri de cancere. De asemenea, scade nivelul hormonului leptina (care promovează sațietatea) în timp ce crește hormonul grelină (care crește apetitul).
Sfaturi pentru a ajuta la controlul stresului
- Dieta sanatoasa.O dietă echilibrată poate sprijini un sistem imunitar sănătos și repararea celulelor deteriorate. Oferă energia suplimentară necesară pentru a face față evenimentelor stresante. Cercetările efectuate arata că anumite alimente precum grăsimile polinesaturate, inclusiv grăsimile omega-3 și legumele, pot ajuta la reglarea nivelului de cortizol. Dacă mananci frecvent fast-food pentru că ești obosit sau prea ocupat pentru a pregăti mesele acasă, incearca sa reduci / renunti la acest obicei si inlocuieste fast food- ul cu o salata sau ceva usor care sa asigure o masa echilibrata și sănătoasa, prevenind creșterea în greutate.
- Mâncarea atentă.Când „mâncăm sub stres”, mâncăm rapid fără să observăm ce sau cât de mult mâncăm, ceea ce poate duce la creșterea în greutate. De asemenea este posibil ca starea noastra emotionala sa nu fie una tocmai buna. Practicile de alimentație atentă contracarează stresul prin încurajarea respirațiilor profunde, concentrarea atenției asupra mesei și mestecând alimente încet și temeinic. Acest lucru crește plăcerea mesei și îmbunătățește digestia. Mâncarea atentă ne poate ajuta, de asemenea, să ne dăm seama când mâncăm din cauza foametei fiziologice si nu din cauza turbulențelor psihologice, care ne pot determina să mâncăm mai mult, ca un mecanism de adaptare.
- Sport regulat.Activitatea fizică va ajuta la scăderea tensiunii arteriale și a nivelului hormonilor de stres. Exercițiile aerobe precum mersul pe jos și dansul măresc respirația și ritmul cardiac, astfel încât mai mult oxigen să ajungă la celulele din tot corpul, acest lucru reducand tensiunea în corp.
- Meditație sau tehnici de respirație profundă.Respirația rapidă și superficială și gândurile neregulate apar ca răspuns la stres. Prin urmare, respirați lent și adânc pentru a reduce tensiunea musculară, pentru a reduce ritmul cardiac și pentru a calma mintea. Ori de câte ori te simți stresat, respiră încet, concentrându-te pe fiecare inspirare și expirare. Prin acest exercitiu simplu, sistemul tău nervos parasimpatic se activează și te poate ajuta să te calmezi.
- Consiliere pentru sănătate mintală sau alt sprijin social.A te simți singur poate crește stresul. Vă poate ajuta să vorbiți despre sentimente și preocupări cu o persoană de încredere. Adesea, doar conștientizarea că nu ești singur și că sentimentele tale nu sunt neobișnuite poate ajuta la reducerea stresului.
- Practicarea echilibrului dintre viața profesională și viața privată.O evadare periodică din presiunile muncii poate face minuni pentru a reduce stresul, a crește productivitatea și a reduce riscul de boli fizice și mentale care sunt asociate cu epuizarea la locul de muncă.
- Programați activități sau hobby-uri distractive cel puțin o dată pe săptămână.Grădinăritul, lectura, bucuria de muzică, un masaj, drumețiile în natură și gătitul unei rețete preferate sunt exemple binevenite de ameliorare a stresului.
- Igienă bună a somnului. Stresul poate provoca un sentiment crescut de vigilență, care întârzie apariția somnului și poate cauza întreruperea somnului pe tot parcursul nopții. Acest lucru poate împiedica o persoană să intre în fazele de somn profund în care organismul repară și crește țesutul și susține un sistem imunitar sănătos. Etapa de somn REM (mișcare rapidă a ochilor) ajută în special la reglarea dispoziției și a memoriei. Încercați să dormiți 7-8 ore pe noapte, încetinind ritmul cu aproximativ 30 de minute înainte de culcare. Controlul stresului prin celelalte sfaturi enumerate mai sus poate îmbunătăți, de asemenea, calitatea somnului.
Stress and Health, Nutrition source, Harvard.edu.
